Niacina X-treme Mareste imaginea

Niacina X-treme

69,30 lei (TVA inclus)

Produs nou

Niacina X-treme

Mai mult decât o simplă vitamină Niacina

Niacina aparţine familiei vitaminelor B şi este o vitamină hidrosolubilă, cunoscută şi ca vitamina B3 sau vitamina PP (factorul de prevenire a pelagrăi).  

More details

Cantitate dorita:

Niacina X-treme

Mai mult decât o simplă vitamină Niacina

• Niacina aparţine familiei vitaminelor B şi este o vitamină hidrosolubilă, cunoscută şi ca vitamina B3 sau vitamina PP (factorul de prevenire a pelagrăi).

• Joacă un rol fundamental în metabolismul energetic, intrând în componenţa coenzimelor de reducere/oxidare implicate în procesele de producere a energiei, în metabolismul aminoacizilor şi în reacţiile de detoxificare de droguri şi alte substanţe.

• Fiindcă este solubilă în apă şi nu poate fi stocată în organism, se recomandă consumul său zilnic.

• Niacina se prezintă sub diferite forme: acid nicotinic (acid piridin-3-carboxilic), nicotinamidă (amida acidului nicotinic) şi alţi derivaţi (de ex. inozitol hexanicotinat). Ceilalţi derivaţi ai niacinei pot fi convertiţi în acid nicotinic sau pot conţine acid nicotinic, nicotinamidă sau fragmentele lor detaşabile. • Niacina poate fi sintetizată în organismul uman din aminoacidul indispensabil triptofan. Aprox. 60 mg de triptofan produc 1 mg de niacină. Astfel, putem defini doza recomandată de niacină şi sub forma echivalentului de niacină (NE). 1 NE= 60 mg triptofan.

• Conversia triptofanului în niacină depinde de aportul de triptofan. Dacă acesta nu este suficient, triptofanul nu va fi utilizat pentru sintetizarea niacinei. Niacina

• Niacina aparţine familiei vitaminelor B şi este o vitamină hidrosolubilă, cunoscută şi ca vitamina B3 sau vitamina PP (factorul de prevenire a pelagrăi).

• Niacina se găseşte în diferite alimente, în special în cerealele integrale, în lapte şi carne şi în produsele derivate din acestea.

 • Niacina este absorbită rapid şi aproape complet în intestinul subţire, dar rata de absorbţie este mai mare în cazul niacinei din produse animale.

• La animale şi oameni, acidul nicotinic este depozitat în ficat şi în muşchi.

• După absorbţia celulară, niacina se poate transforma în derivatul său amidic, nicotinamida adenină dinucleotidă (NAD), şi în fosfatul nicotinamidă adenină dinucleotidă (NADP).

• NAD şi NADP reprezintă factori extrem de importanţi în producerea de energie, reacţiile oxidative, protecţia antioxidantă, metabolismul şi refacerea ADN-ului, evenimentele de semnalizare celulară şi metabolismul folaţilor.

• Acidul nicotinic şi niacinamida joacă un rol important în metabolismul proteinelor. Niacina

 • Fiind un aminoacid, triptofanul este considerat o provitamină a niacinei, deoarece poate fi convertit în vitamină în funcţie de depozitele de proteine ale organismului.

• Principala rută de excreţie a niacinei este prin urină. Conţinutul de niacină al alimentelor Conţinutul de niacină (mg/100g) Lapte 0,05 Lapte 0,092 Brânză 0,08 Ouă 0,05 Carne (vită) 0,0045 Carne(vită) 6,2 Pepene roşu 0,2 Pepene roşu 0,178 Mere 0,5 Mere 0,091 Ananas 0,2 Ananas 0,5 Spanac 1 Orez 0,029 Nuci 0,1 Broccoli 1 Broccoli 0,639 Mazăre 2,2 Ficat, viţel 15

• Necesarul de niacină depinde strict de aportul energetic.

• Diferite baze de date oferă adesea un conţinut diferit de niacină pentru anumite produse.

 • Dozele zilnice recomandate diferă în funcţie de organizaţiile care furnizează datele.

    Conform recomandărilor din Ungaria, un bărbat adult are nevoie de 18 mg niacină/zi, iar o femeie, de 14 mg niacină, în timp ce în perioada sarcinii şi alăptării se recomandă 16 mg niacină. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) defineşte DZR în funcţie de aportul energetic: 1,6mg/MJ (1 MJ = ~239 kcal).

• Doza zilnică recomandată este doza ce poate preveni pelagra la majoritatea populaţiei, însă, evident, nu are efect terapeutic (de reducere a lipidelor).

• Obezitatea accelerează degradarea niacinei, manifestată pin creşterea activării/exprimării enzimelor de degradare a niacinei şi printr-un nivel ridicat de metaboliţi de niacină.

• Pentru a putea fi absorbiţi, NAD şi NADP din alimentaţie trebuie hidrolizaţi în intestine în nicotinamidă. În cereale, niacina este cel mai adesea prezentă sub formă esterificată, care nu poate fi absorbită. Conţinutul de niacină al alimentelor  Mai exact, este prezentă sub formă de niacitină, ce constă din acid

 Nicotinic esterificat în polizaharide, dar şi în polipeptide şi glicopeptide (niacinogeni). Cea mai mare parte (circa 75%) a acestui acid nicotinic legat este indisponibilă biologic după prepararea termică a alimentelor şi doar o mică parte (mai puţin de 25%) poate fi hidrolizată de acidul gastric. Alte forme de niacină

• Printre produsele cu niacină (acid nicotinic sau vitamina B3) care sunt disponibile sub formă de suplimente alimentare eliberate fără reţetă se numără produsele cu eliberare imediată (IR), cu eliberare lentă (SR), cu eliberare întârziată (ER) şi „no-flush”.

• Este important de observat că preparatele cu niacină „no-flush” conţin o serie de compuşi ai niacinei (de ex. hexanicotinat deinozitol, IHN), însă ele nu conţin şi nu sunt convertite decât într-o foarte mică măsură în niacină activă clinic (acid nicotinic). Conform datelor disponibile, IHN nu produce niveluri plasmatice de niacină suficient de mari pentru a reduce nivelul de lipide sanguine.

• În plus, unele preparate cu niacină SR şi ER cresc riscul de hepatotoxicitate, din cauza acumulării de NAD. Deficienţa de niacină

• Cu toate că o alimentaţie obişnuită ne poate furniza o cantitate suficientă de niacină, deficienţe moderate au fost înregistrate în mai multe ţări din UE (de ex. în Germania şi în Marea Britanie).

• Primele simptome ale lipsei de niacină (ND) sunt, de obicei, nespecifice şi includ slăbiciune, lipsa poftei de mâncare, oboseală, dereglări digestive, dureri abdominale şi iritabilitate.

• Alte simptome ale ND sunt: indigestie, afte, vomă, circulaţie proastă.

• Forma severă de ND este numită pelagră, însă este foarte rară. Cu toate acestea, poate fi observată când o serie de afecţiuni interferează cu aportul, absorbţia şi/sau metabolismul niacinei, de exemplu, în cazul consumului exagerat de alcool sau la pacienţii cu anorexie nervoasă ori boli gastrointestinale caracterizate de absorbţia deficitară sau dereglarea metabolismului triptofanului.

• Creierul este organul cel mai activ din punct de vedere metabolic, responsabil de peste 20% din consumul energetic total al organismului. Creierul are nevoie de vitamine, iar vitaminele B, printre care şi niacina, sunt foarte importante. Acest lucru este ilustrat şi de faptul că fiecare vitamină este transportată activ peste bariera sânge-creier, care filtrează sângele.

• Printre simptomele specifice ale lipsei de vitamine se numără: depresia, anxietatea ce progresează spre vertij, pierderile de memorie, paranoia, simptomele psihotice, agresiunea.

• Niacina este precursorul mai multor neurotransmiţători din creier, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra dispoziţiei. Niacina are un rol foarte important în sinteza aminoacizilor, cum ar fi triptofanul, stimulând producerea de serotonină şi dopamină. Deficienţa de niacină Lipsa de niacină provoacă o boală numită pelagră.

      Pelagra mai este numită şi boala lui Dracula şi o teorie interesantă sugerează că deficienţa de niacină este responsabilă de aspectul şi comportamentul tipic al celor consideraţi vampiri. După ce porumbul s-a răspândit în Europa de Est, devenind alimentul de bază al săracilor, pelagra l-a urmat, deoarece conţinutul de niacină şi triptofan al acestuia au o biodisponibilitate redusă.

      Ochi roşii – deficienţa de niacină provoacă vascularizarea corneei, care conferă aspectul de ochi injectaţi. Paloare – deficienţa de niacină cauzează fotosensibilitate şi apariţia de eriteme dureroase şi exfolierea pielii.

Din cauza ulcerelor gastrointestinale şi a sângerărilor, poate apărea şi anemia.

     Guler de pelerină – simptomele dermatologice pot lua forma hiperpigmentării, cu apariţia unei formaţiuni tipice simetrice la nivelul claviculelor, ce aminteşte de gulerul unei pelerine. 

     Nebunie – deficienţa de niacină cauzează depresie, insomnie, vertij, simptome psihotice, agresiune, paranoia etc.

     Colţi – deficienţa de niacină cauzează gingivită, care face caninii să arate mai mari.

     Buze sângerânde şi limbă roşie – deficienţa de niacină cauzează înroşirea limbii, iar buzele se umflă, crapă şi sângerează.

     Usturoi & crucifix – deoarece nu conţin atât de multă niacină, acestea sunt, probabil, doar produsul superstiţiilor medievale.

 Deficienţa de niacină şi creierul

 • Niacina şi derivaţii ei NAD şi NADP sunt esenţiali în cadrul mai multor căi biochimice, printre care şi cele neuronale. Devine astfel evident faptul că deficienţa de niacină (ND) poate cauza şi dereglări neurologice şi, astfel, reducerea severă a funcţiei cognitive.

• Calea kinurenică (KP) asigură o cantitate adecvată de NAD, generând NAD din aminoacidul triptofan. Este, de asemenea, o cale biochimică importantă pentru producerea serotoninei, melatoninei şi a altor substanţe necesare.

 Din păcate, în timpul KP pot fi generaţi şi câţiva mataboliţi toxici, care sunt însă neutralizaţi de alte sisteme enzimatice. Dar, în caz de ND, calea kinurenică este supraactivată (pentru menţinerea unei concentraţii adecvate de NAD) şi poate genera o cantitate mai mare de substanţe toxice decât poate anihila sistemul de neutralizare.

• NAD face parte dintr-un sistem enzimatic numit PARP, care repară distrugerile ADN-ului. Creşterea gradului de distrugere a ADN-ului, de exemplu datorită stresului oxidativ, poate reduce rapid NAD-ul la nivel celular, care poate cauza o producţie scăzută de ATP şi, astfel, moartea (apoptoza) celulară. Printre cauzele pincipale ale morţii celulelor în urma stresului biochimic se numără hiperactivarea unei enzime PARP, dar, în prezenţa niacinei (precursor al NAD-ului), depozitele de NAD pot fi refăcute cu uşurinţă.

• BDNF şi receptorul său, TrkB, sunt factori importanţi care ajută la menţinerea plasticităţii creierului şi reglează procesele neuronale. Un studiu recent a demonstrat că tratamentul cu niacină a crescut plasticitatea sinaptică şi dezvoltarea axonilor la cobai, precum şi expresia BDNF/ TrkB după infarct. Deficienţa de niacină şi creierul

• Cercetătorii din SUA au descoperit o legătură între consumul de niacină şi riscul de Alzheimer (AD) la finalul unui studiu observaţional de aproape 10 ani, la care au participat mai mult de 6.000 de persoane în vârstă. Cercetătorii au stabilit că există o legătură invers proporţională între AD şi aportul total de niacină (din alimente şi suplimente).

 Participanţii din cel de-al patrulea grup au prezentat o reducere nesemnificativă de 40% a riscului, în comparaţie cu grupul cu cel mai mic aport. Astfel, capacitatea protectivă a unui aport sporit de niacină a devenit evidentă. Niacina şi sănătatea cardiovasculară

• Se ştie că niacina, dar nu niacinamida, poate creşte nivelul de colesterol „bun” (HDL, lipoproteine de densitate mare), şi poate reduce nivelul de colesterol „rău” (LDL, lipoproteine de densitate mică) şi de trigliceride.

• Niacina poate spori efectul medicamentelor pentru reducerea nivelului de lipide, însă este foarte important să cereţi sfatul medicului înainte de a începe consumul de niacină.

• De regulă, o doză zilnică de 1.500 mg niacină (1.000-2.000 mg/zi) poate reduce nivelul de lipide cu 10-20% şi poate creşte HDL cu aproape 20%.

• Astăzi ştim că lipoproteina a (Lp(a)) reprezintă un factor de risc independent pentru afecţiunile cardiace cronice, iar niacina este una din substanţele cu cel mai mare potenţial de reducere a Lp(a), chiar cu 30%!

• Reducând nivelul de lipide sanguine, niacina poate scădea riscul de infarct miocardic de tipul 2. Niacina şi sănătatea cardiovasculară  Disfuncţiile erectile (ED) reprezintă o afecţiune des întâlnită, care afectează mai mult de

  • 50% dintre bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 40 şi 70 de ani şi este strâns legată de afecţiunile arterei coronare şi de alte boli cardiovasculare. Conform unui experiment randomizat, controlat placebo, pe grupuri paralele, desfăşurat în 2011, niacina a îmbunătăţit funcţia erectilă la pacienţii cu ED moderate până la severe şi cu dislipidemie. Niacina şi oboseala

• Niacina contribuie la reducerea oboselii şi extenuării.

• Mai mulţi consumatori au raportat faptul că niacina folosită pentru reducerea lipidelor sanguine acţioneză ca stimulant.

• Motivul din spatele acestui efect poate fi faptul că derivaţii din niacină intră în componenţa metabolismului normal al celulelor:

• prin procesele de producere a energiei celulare (glicoliză, ciclul acidului citric şi oxidarea terminală), NAD şi, de asemenea, joacă un rol important în transportul electronilor

• prin procesele anabolice de sinteză a lipidelor, sinteza colesterolului şi alungirea lanţurilor de acizi graşi Flushing

• Flushingul cutanat (înroşirea pielii) este de departe cel mai important obstacol în calea consumului de niacină. Printre simptomele care pot apărea se numără: eritemele, mâncărimea, furnicăturile şi încălzirea feţei şi părţii superioare a corpului, care durează, de regulă, între 30 şi 60 min. Se crede că flushingul este indus de mediatorii vasodilatatori cutanaţi.

• Flushingul poate fi evitat sau redus dacă respectaţi următoarele sfaturi: Nu consumaţi niacină pe stomacul gol!ü Creşteţi treptat cantitatea zilnică, până atingeţi o doză eficientă!

 Măsuri de precauţie:

 Nu consumaţi acid nicotinic fără a cere sfatul medicului, în special dacă: o aţi suferit recent un atac cardiac o sunteţi însărcinată o alăptaţi o aveţi probleme cu ficatul, rinichii sau bila o suferiţi de glaucom o aveţi ulcer stomacal o aveţi diabet zaharat, toleranţă alterată la glucoză sau rezistenţă la insulină o aveţi gută .

A nu se depăşi doza zilnică recomandată!

Stopaţi consumul de niacină sau niacinamidă cu cel puţin două săptămâni înainte de o operaţie. Măsuri de precauţie Niacina poate interfera cu anumite medicamente, prin urmare cereţi sfatul medicului în cazul în care folosiţi:

• medicamente pentru reducerea tensiunii

• medicamente pentru scăderea nivelului de lipide sanguine

• insulină

• aspirină

• medicamente pentru reducerea colesterolului (statine)

• colestipol

• plasturi cu nicotină

• alcool

Deruleaza